Elveția a deschis oficial tunelul de bază Ceneri vineri, ultima piesă dintr-o legătură feroviară directă care leagă nordul Europei de Mediterana prin rute de sub Alpi. Tunelul de 15,4 kilometri (9,57 mile) marchează finalizarea unei noi legături feroviare prin Alpi (NRLA), un proiect de 22,8 miliarde de franci elvețieni (25,04 miliarde de dolari), cel mai ambițios proiect de infrastructură a Elveției.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Împreună cu tunelul de bază Gotthard de 57,1 kilometri, cel mai lung tunel feroviar din lume care a fost deschis în 2016 și tunelul Loetschberg de 34,6 kilometri, Ceneri completează un sistem care permite transportul de mărfuri neîntrerupt din Rotterdam și Genova sub munți, potrivit Reuters.
“Este ultima parte a puzzle-ului”, a declarat directorul executiv al Căilor Ferate Federale Elvețiene (SBB), Vincent Ducrot. “Obiectivul de a avea o linie ferată dreaptă prin Alpi a fost atins acum.”
Tunelul, proiect cu o durată de zece ani pentru construire, se desfășoară sub Monte Ceneri, înlocuind o cale ferată abruptă de suprafață care avea în partea de sus un tunel de mare altitudine. Portalul său nordic este situat la Camorino, iar tunelul străpunge munții din sud la Vezia, lângă Lugano.
Elveția dorește să utilizeze tunelul, care urmează să intre în funcțiune în decembrie 2020, pentru a transfera mai mult transport de marfă de la camioane la calea ferată, reducând emisiile de CO2 și protejând mediul alpin.
“Beneficiul pentru mediu este evident, dar nu este vorba doar despre Alpi”, a declarat pentru Reuters președintele elvețian Simonetta Sommaruga, care a participat la ceremonia de deschidere. “Este un avantaj competitiv pentru Elveția și o politică de transport durabilă.”
Tunelul de 3,6 miliarde de franci, punctul culminant al eforturilor Elveției de a ușura călătoria transalpină, care a început odată cu deschiderea tunelului summitului Gotthard în 1882, poate transporta până la 170 de trenuri de marfă și 180 de trenuri de călători pe zi.
Scopul proiectului este de a reduce numărul de camioane care traversează Alpii la 650.000 pe an, reducând emisiile zilnice de CO2 cu 890 de tone. Anul trecut, au existat aproximativ 900.000 de călătorii trans-alpine ale camioanelor, potrivit Oficiului Federal Elvețian pentru Transporturi.
În cele din urmă, călătoria cu trenul Milano-Zurich va fi redusă de la aproximativ patru ore la trei ore, iar SBB intenționează să introducă trenuri directe către Bologna și Genova. De asemenea, trenurile de marfă vor putea circula neîntrerupt de-a lungul porțiunii de 1.400 km dintre Rotterdam și Genova fără obstacole tehnice. (D.C.)
