Societatea de Transporturi București (STB SA) a dat publicității zilele trecute Strategia sa de Dezvoltare Urbană pe perioada 2020-2030. Transportul cu tramvaiul joacă un rol central, iar proiectele de dezvoltare a rețelei sunt numeroase.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Unul dintre primele aspecte sesizate în noua strategie este lipsa de coordonare între diferitele tipuri de mijloace de transport și între administratorii acestora.
„Ne confruntăm la București cu următoarea situație: STB SA, în calitate de operator intern, are o relație contractuală cu ADTPBI, pe când METROREX a încheiat contractul de prestări servicii cu Ministerul Transporturilor. În plus, pentru căile ferate urbane și regionale este responsabilă o altă autoritate și anume, cea de Reformă Feroviară. Într-o astfel de organizare este foarte dificil să se asigure coordonarea sistemelor de transport și totodată este aproape imposibil să fie dezvoltate proiecte majore ale infrastructurii strategice de transport prin care să se obțină integrarea funcțională a serviciilor de mobilitate locale și regionale. Spre exemplu, pentru rezolvarea eficientă a problemelor actuale de mobilitate din București trebuie dezvoltate unele coridoare de transport de capacitate crescută atât pe cale ferată (tren, metrou, tramvai), cât și pe rutier (BRT). Aceste coridoare trebuie să beneficieze de facilități pentru transfer intermodal integrate, corespunzătoare normelor de siguranță și securitate pentru pasageri, de sisteme de informare și de planificare a călătoriilor integrate, de facilități practice pentru armonizarea orarelor de transport, de conexiuni atractive între rețeaua de transport urbană și cea regională”, se spune în Strategie.
Soluția accesului autobuzelor pe liniile de tramvai, apărată
Deși a fost puternic criticată, iar neajunsurile nu au întârziat să apară, STB SA apără soluția accesului autobuzelor pe liniile de tramvai. „Tot pentru utilizarea intensivă a spațiului stradal, este necesară implementarea soluțiilor de acces al autobuzelor pe anumite porțiuni de trasee ale tramvaielor, mai ales în stații în care se efectuează transbordări. Conform bunelor practici din alte orașe europene, aceste tipuri de măsuri au fost implementate pas cu pas, prin formarea unor echipe de specialiști cu experiență care au elaborat soluții dedicate pentru fiecare situație determinată în teren, utilizându-se programe de simulare și nu în ultimul rând, prin consultarea preferințelor cetățenilor”, se spune in document.
Lungime bună a rețelei de tramvaie
Bucureștiul are una dintre cele mai dezvoltare rețele de tramvai. Astfel, pe criteriul „lungimea rețelei de tramvai raportată la 100.000 locuitori”, municipiul București se situează pe locul secund în ierarhia orașelor formate pe acest criteriu. Totuși, desființarea unor legături din rețeaua de transport cu tramvaiul în zonele centrale, cum ar fi Piața Unirii a dus la o scădere evidentă a atractivității acesteia. „Din această cauză noi am susținut și susținem ca în cadrul PMUD să se mențină în rândul proiectelor prioritare reconectarea rețelei de tramvai prin Piața Unirii. Se subliniază că sistemul de transport cu tramvaiul are un cost mai redus decât autobuzul în ceea ce privește indicatorul „Cost exploatare/Loc x km oferit”, sau cu alte cuvinte, costurile de transport raportate la un călător sunt mai reduse în cadrul sistemelor de transport cu tramvaie de capacitatea celor de tip V3A sau mai mari”, spun specialiștii STB.
Viteze mici și vehicule de capacitate scăzută
Acestea sunt două probleme ale transportului cu tramvaiul. „În ceea ce privește lungimile parcurse de vehiculele operatorului de transport raportate la numărul locurilor oferite se constată că în parcul circulant al STB exista o proporție crescută a vehiculelor de capacitate scăzută. Din această cauză s-a propus ca pentru parcul STB să se procure tramvaie de capacitate crescută și cu lungime de aproximativ 36m. Dotarea cu aceste tipuri de vehicule și intrarea lor în exploatare va avea ca prim efect diminuarea gradului de aglomerare, în special la orele de vârf. În același timp, se estimează o diminuare a costurilor de exploatare înregistrate pentru fiecare călător transportat, cu condiția optimizării gradului de încărcare în raport cu volumul cererii”.
Viteza comercială a tramvaielor este aproape cea mai mică din Europa. „Sistemul de transport cu tramvaiul, pentru a funcționa în condiții de exploatare optimizate, va trebui să beneficieze de benzi proprii pe porțiuni cât mai lungi din cadrul rețelei, să primească prioritate la intersecții (conform evaluărilor efectuate în proiectele de cercetare europene s-a constatat ca prin acordarea priorității tramvaielor la intersecții se fluidizează întregul trafic, inclusiv cel al automobilelor), să beneficieze de un sistem de dispecerizare modern, să fie dotat cu mijloace de transport moderne”, se propune în Strategie.
Acțiuni propuse
Strategia cuprinde și pași de parcurs. Aceștia sunt:
- Conectarea infrastructurii de tramvai prin Piața Unirii
- Îmbunătățirea infrastructurii de tramvai
- Îmbunătățiri operaționale ale traseelor de tramvai
- Achiziționarea de material rulant
- Reabilitare depouri tramvaie/mixte
- Reabilitarea stațiilor de tramvai pe baza standardelor propuse
- Îmbunătățirea sistemelor de automatizare pentru serviciile de transport cu tramvaiul
- Achiziție material rulant tramvai rapid
- Dezvoltarea coridorului LRT-7 (Bragadiru – Voluntari, 21 km, asigurarea unui serviciu SV-NE direct, prin centrul Bucureștiului, cu o conexiune îmbunătățită cu Voluntari. Echivalent cu M7)
- Dezvoltarea coridorului LRT-3 (Popești-Leordeni – Piața Victoriei, 13km, asigurarea unui transport rapid, care în prezent lipsește, pe direcția SE-NV pentru conectarea orașului Popești-Leordeni cu centrul Bucureștiului).
- Tehnologii de operare pentru transportul public: centru de control, informare în timp real, dispecerizare, adaptare program, siguranță personal și managementul incidentelor
- Sistem de management al traficului: îmbunătățire, extindere, funcționalitate, interfață cu centrul de control trafic și Serviciul de urgență, prioritizarea transportului public
- Sistem de e-ticketing pentru regiunea București-Ilfov
STB SA propune creșterea vitezei comerciale prin extinderea lungimii totale a benzilor proprii pentru autobuze, troleibuze și tramvaie, eliminarea tuturor obstacolelor din zonele benzilor proprii pentru troleibuze și autobuze (arbori, indicatoare de circulatie, refacere guri de canale etc), utilizarea unor vehicule moderne, cu o dinamică crescută; introducerea aplicațiilor ITS pentru acordarea priorității vehiculelor transportului public în intersecții; amplasarea statiilor dupa intersecții, acolo unde este posibil etc.
Totodată se vor scurta timpii de călătorie prin promovarea măsurilor de îmbunătățire a circulației mijloacelor de transport public (căi dedicate, semaforizare preferențială, amplasarea stațiilor și terminalelor etc), delimitarea amprizei liniilor de tramvai, introducerea sistemelor de prioritizare a vehiculelor STB SA la intersecțiile semaforizate.
Proiecte de fabricație proprie
Pe partea de parc de tramvaie se propune fabricația tramvaielor BUCUR LF, modernizarea tramvaie V3A-93 în varianta V3A-PPC-CA, achiziția de tramvaie noi.
O altă țintă este modernizarea liniilor de fabricație a tramvaielor concepute și realizate de STB SA.
„STB are o tradiție de aproape 100 de ani în fabricația tramvaielor electrice, beneficiind de facilități de producție care asigurau într-o perioadă necesarul de material rulant destinat transportului public urban al mai multor orașe din România. Astfel, printr-o modernizare a acestor linii de fabricație, pot fi obținute efecte economice pozitive la nivelul întregii municipalități, dar și o creștere a calității serviciului de transport al STB SA. Conform studiilor efectuate anterior, programul anual de productie poate fi de până la 36 vagoane de tip BUCUR LF (in medie câte un vagon livrat la un interval de aproximativ 7 zile lucrătoare), iar totalul angajaților poate fi de aproximativ 560 persoane (muncitori, maiștri și TESA). Pentru obținerea finanțării necesare acțiunilor de modernizare, inclusiv pentru situația în care se dorește stabilirea unui nou amplasament al halelor de fabricație, este necesară elaborarea unui nou studiu de fezabilitate (ultimul fiind cel elaborat în anul 2009, dedicat <modernizării și optimizării> fluxului tehnologic existent). Acțiunea propusă trebuie să se deruleze cu prioritate în primul interval de implementare a prezentei strategii”, spun autorii documentului.
