Invitat miercuri la Hotnews.ro, șeful CFR Călători a invocat lipsa de disciplină a românilor pentru a explica absența distanțării sociale în trenuri, proasta educație a unora care ar face ca trenurile să fie murdare, dar și realizări în privința parcului feroviar la CFR Călători. Stau în picioare susținerile directorului general la o verificare a acestora?
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Mitul 1. Distanțarea socială în tren nu mai e soluție
De principiu, directorul general CFR Călători a spus sau a lăsat să se înțeleagă că nu prea are ac de cojocul celor care nu poartă măști în trenuri, dar că are susținerea Poliției Transporturi. Distanțarea socială prin menținerea locurilor libere nu mai este soluția după apariția măștilor, a mai spus el. Mai ales că aceasta nu s-ar mai practica în Europa nicăieri, în aceste zile, a pretins el. În plus, românii nu sunt un popor disciplinat, a lăsat să se înțeleagă Costescu, după ce realizatorul interviului a spus că într-un tren, zilele acestea, doar jumătate dintre călători purtau mască. Club Feroviar a prezentat marți un video reportaj despre situația din Gara de Nord din punct de vedere al protecției călătorilor și personalului.
„Controlorii nu sunt în măsură să certe oamenii, nu au în fișa postului (…) nu controlorul impune purtarea măștii, poate să reclame la Poliție, ceea ce poate face orice alt pasager. Evident că este o problemă de disciplină, sunt popoare și popoare, mai disciplinate, mai puțin disciplinate, e o problemă de civilizație”.
Regulile de distanțare socială, facilitate de politici speciale de rezervare a biletelor, nu ar mai fi la modă. „Nicăieri în Europa la acest moment nu se vând locuri distanțate, toate administrațiile vând locuri unul lângă altul. Sistemul internațional coordonat de DB prin care orice călător poate cumpăra bilete în altă țară vinde bilete unul lângă altul”, pretinde Costescu. Masca a anulat obligația distanțării sociale. „Atunci (când s-a introdus regula un loc liber, un loc ocupat – n.red.) nu era obligatorie purtarea măștii. Acum, când a devenit obligatorie, nu mai e aceasta regula”, pretinde Costescu.
Afirmația e falsă. Zilele trecute, Eurostar a anunțat că a schimbat amplasarea locurilor astfel încât să se păstreze regula un loc liber, un loc ocupat. Operatorul Avanti West Coast din Marea Britanie, deținut de TrenItalia, a anunțat chiar zilele acestea reducerea capacității fiecărui tren al său pentru a se respecta distanțarea socială. Mai mulți operatori britanici de trenuri au introdus tot zilele acestea rezervarea obligatorie a biletelor tocmai pentru a se menține regulile de distanțare socială în trenuri. Afirmațiile lui Costescu sunt periculoase căci miercuri România a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de COVID. La operatorii din vest, masca e o măsură complementară distanțării sociale din tren.
Mitul 2. Colaborarea CFR Călători – Poliția Transporturi
Cât privește existența unui protocol semnat cu Poliția Transporturi, întrebare a jurnalistului Hotnews de la care Dan Costescu s-a eschivat, așa ceva nu există. Club Feroviar a întrebat Poliția Transporturi de existența unui astfel de protocol și nu a obținut niciun răspuns pozitiv în acest sens. Poliția nu a fost în măsură nici să menționeze câte amenzi a aplicat la bordul trenurilor pentru nepurtarea măștii și aceasta dintr-un motiv simplu: legislația aferentă nu prevede sancțiuni pentru cei care nu folosesc măști, după cum am explicat aici.
Sistemul un loc liber, un loc ocupat ar fi fost o ”idee a noastră” care i-ar fi inspirat pe austrieci. Departe de adevăr. În Europa există firme ce livrează software de vânzare a biletelor de tren și care au produse dedicate situației actuale. Mai multe detalii despre o astfel de firmă, respectiv Sqills, care sigur nu s-a inspirat de la șeful CFR Călători, și despre soluțiile propriu-zise aplicate pot fi obținute aici.
Mitul 3. Trenul pleacă curat din stație
Costescu a susținut că trenul ar pleca curat din stații, dar că se murdărește din cauza călătorilor. „Întotdeauna merg în toalete. Aici trebuie făcută diferența că și la gradul de curățenie exista o anumita situație când trenul pleacă obligatoriu (curat – n.red.) (…). Situații când după 50-60 km găsim toalete devastate, urme de picioare, obiecte aruncate sau lichide vărsate.”
În iarna acestui an, Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorului a amendat CFR Călători cu câteva zeci de mii de lei tocmai pentru mizeria din trenuri. Potrivit ProTV și Agerpres, controalele ANPC pe zona de trenuri au scos la iveală toalete murdare, banchete rupte, geamuri crăpate sau sparte şi lipite cu mastic.
Alte reportaje au arătat trenuri plecate murdare în parcurs. Un caz a fost relatat de către publicația ziare.com, despre un tren pe relația Cluj Napoca – Huedin.
Mitul 4. Trenurile charter, o noutate
Dan Costescu a trecut și trenurile charter, speciale, la capitolul planuri proprii. „Trenurile charter sunt în direcția de a atrage un segment mai modern, adică tineri. Ne-am uitat pe statistici și la experiența țărilor vecine și vedem că generația de acum preferă sa meargă fără mașina. Intenționăm ca excedentul de vagoane din afara sezonului să fie folosit ca suplimentare pentru trenuri aglomerate și pentru chartere, spre exemplu cu ocazia festivalurilor de muzică gen Untold, Bonțida, pentru turism religios, prezentari produse în tren”. Nicio noutate. Produsul CFR Călători este unul vechi. Un astfel de produs a fost prezentat în 2016 la un târg național de turism de către CFR Călători.
„La Târgul de Turism al României – ediția de primăvară, la care CFR Călători participă zilele acestea, este promovat și trenul Charter, serviciul special prin care un tren poate fi „închiriat” de clienți persoane fizice sau juridice: firme, case de producţie, agenţii de turism, organizatori de evenimente, Tour – operatori etc. Trenul Charter este un tren personalizat cu rute, ore de circulaţie, grad de confort, tipuri de vagoane (salon, bar bistro, restaurant, cușetă, vagon de dormit și altele), la alegerea beneficiarului”, potrivit Rador.ro.
Mitul 5. Cele 150 de vagoane în plus
E cumva ca la Radio Erevan. Nu sunt 150, sunt 100 în plus și nu sunt modernizate, ci probabil doar reparate. Oricum, Dan Costescu nu a simțit nevoia să lămurească diferența între vagoane modernizate și vagoane reparate, căci speranța călătorilor este nu în cele reparate, ci în cele modernizate, curate, silențioase, cu aer condiționat, prize și lumini. O reparație costă doar 100.000 de lei, iar o modernizare cel puțin două milioane de lei, potrivit declarațiilor făcute de el altădată, disponibile aici.
Miercuri, Dan Costescu a lăsat să se înțeleagă că s-a ajuns la 950 de vagoane, de la 792 de vagoane la începutul sezonului trecut. La numirea sa, el menționa un parc care avea deja 850 de vagoane.
ARF, ridicată în slăvi după ce a fost catalogată inutilă
Interviul a ocolit subiecte spinoase, precum datoriile mari ale CFR Călători față de CFR SA, de aproximativ 200 de milioane de lei, și care duc la blocaje în sectorul transporturilor feroviare. Costescu a mai lăudat activitatea Autorității de Reformă Feroviară, după ce acum câțiva ani dădea exemplu instituția pentru parazitism bugetar.
”Şi ca orice specie în expansiune, funcţionarul are nevoie de spaţiu vital. Spaţiu pe care şi-l creează, inventând noi locuri de muncă pentru alţi funcţionari şi noi variante de avansare în ierarhie pentru el însuşi. Este şi cazul ARF pe care am urmărit-o ca evoluţie încă de pe vremea când era o simplă idee în capul unor funcţionari (pe atunci) fără loc de muncă coresponzator (…) În stilul absolut românesc, s-a propus soluţia şmecherească de a înfiinţa o instituţie care să poată trage de timp amânând cât mai multe deciziile şi măsurile concrete. Aşa a luat naştere ARF, botezată pompos <autoritate de reformă>, care urma să mai tragă de timp nişte ani cu nişte studii şi comisii pentru ca apoi să îngroape definitiv problema, tot nerezolvată”, spunea radical – reformator Dan Costescu în 2018.
