Compania națională feroviară belgiană SNCB a fost amendată cu 210.000 de euro de o instanță din Gent, Belgia, pentru că a expus 70 de lucrători la o substanță periculoasă, numită crom hexavalent. Aceasta se găsește în vopseaua aplicată pe trenurile vechi, foarte numeroase și în România.
Doru Cireașă
Muncitorii au fost angajați să demonteze materialul rulant scos din uz. Acesta s-a dovedit a conține crom-6 cunoscută și ca crom hexavalent. Chrome-6 este subiectul filmului Erin Brockovich, bazat pe un caz real în care s-a constatat că această substabță poluează apa potabilă. În acest caz, substanța chimică s-a dovedit a fi sub formă de praf, inhalată de lucrătorii de la atelierul din Gentbrugge, în Flandra de Est.
Când este inhalat, cromul-6 poate provoca cancer nazal, sinusal și pulmonar.
Lucrările la atelier au continuat 18 luni în 2014 și 2015, timp în care lucrătorilor nu li s-a acordat o protecție adecvată. Unii dintre ei au murit între timp, a susținut instanța.
Suma de 210.000 euro este o amendă, nu reprezintă daune cuvenite muncitorilor. Instanța a respins o cerere pentru daune personale de 2.500 euro pentru fiecare dintre lucrătorii care au depus plângeri.
„Cererea a fost refuzată în temeiul unei legi din 1903 care prevede că un lucrător afectat de o boală profesională nu poate solicita daune angajatorului său. Fondul de compensare pentru bolile profesionale este cel care plătește compensația sumelor forfetare. Ne-ar fi plăcut ca instanța să meargă mai departe, obligând SNCB să plătească despăgubiri, deoarece, pentru noi, teama de a ne îmbolnăvi este o formă de vătămare în sine ”, a declarat Jan Buelens, avocatul celor 70 de reclamanți.
Cromul-6 atentează la sănătatea angajaților în industria materialului rulant
Instanța a afirmat că Autoritatea feroviară știa despre pericolele cromului-6 încă din 2008 și chiar trimisese o circulară în atelierele sale, subliniind riscurile.
„Dar niciodată nu a efectuat nicio analiză a riscurilor și nici nu a luat măsuri preventive, colective sau individuale”, a spus Buelens.
În schimb, muncitorii erau echipați doar cu măști de praf, își mâncau prânzul în atelier și își purtau hainele de lucru acasă, unde le spălau singure.
Atelierul din Gentbrugge a fost închis la sfârșitul anului 2015, iar vagoanele au fost transferate într-un alt atelier din Mechelen, unde nivelul de protecție a lucrătorilor este mai ridicat.
SNCB are o lună pentru a depune contestație împotriva hotărârii.
Substanța se pare că se găsește în vopseaua vagoanelor și a fost eliberată în aer la momentul curățării acestora. Cei afectați erau incluși într-un program de integrare în muncă, destinat șomerilor. Deasemenea substanța este eliberată în aer și la momentul sudării electrice a oțelurilor inoxidabile.
Azbestul, precedentul românesc
Prezența substanței Chrome – 6 în componența materialului rulant din România ar trebui verificată și de către Inspecția Muncii sau Autoritatea Feroviară Română, în condițiile în care în ultimii ani au fost cumpărate din Europa de Vest, pe sume de nimic, sute de automotoare și vagoane vechi. Un caz revoltător a avut loc în urmă cu câțiva ani când o companie din industria feroviară a avândut CFR Călători trenuri vechi ce aveau cantități mari de azbest în componența lor, deși substanța era interzisă în Uniunea Europeană.
În 2013, CFR Călători a depus o plângere penală împotriva societății Remarul 16 Februarie din Cluj, prin care cerea recuperarea unui prejudiciu de peste 87 de milioane de lei. Aceasta după ce s-a descoperit că în pereții și podeaua a 34 de vagoane achiziționate de la Remarul, companie deținută de omul de afaceri Călin Mitică, se găsește azbest, substanță cancerigenă, interzisă în Uniunea Europeană și în România.
CFR Călători a achiziționat vagoanele în ianuarie 2007, dată la care folosirea azbestului și a produselor care conțin azbest era deja interzisă, fără să știe ce se află în pereții acestora și le-a introdus în circulație. Astfel, nu doar angajații companiei au fost expuși riscului de a se îmbolnăvi, ci și miile de călători care au circulat în acești 7 ani.
Vagoanele au circulat câțiva ani din momentul în care au fost recepționate, azbestul fiind descoperit abia în momentul în care vehiculele au fost trimise pentru reparații. Azbestul – substanță care poate provoca oricând cancer – a fost interzisă la 1 ianuarie 2007, astfel că vânzarea vagoanelor în a căror componență se află azbest sau produse care conțin azbest, constituie o încălcare a legii.
CFR Călători a cerut o serie de expertize, ale căror rezultate au confirmat prezența azbestului în cele 34 de vagoane achiziționate. CFR a cerut în mai multe rânduri, pe cale de mediere, anularea contractului. La acel moment a fost depusă și o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul municipiului București şi o acţiune în instanţă pentru recuperarea prejudiciului de 87.440.000 de lei (aproximativ 20 de milioane de euro).
CFR Călători cerea atunci rezilierea contractului și instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor companiei Remarul 16 Februarie.
