Calea ferată din India a fost închisă pentru prima dată în ultimii 167 de ani, pe 25 martie, când prim ministrul Narendra Modi a decretat starea de urgență, iar cele 20.000 de trenuri au fost transformate în spitale sau spații de cazare pentru cei aflați în izolare. În România, trenul sanitar a fost vândut la fier vechi în urmă cu patru ani de zile. Acum, la inițiativa lui Gruia Stoica, fondatorul Grampet, mai multe vagoane cușetă ar putea fi dotate cu aparatură medicală, pe modelul Indiei și al Franței.
Adrian Bărbulescu
Administrația căilor ferate din India are în proprietate 125 de spitale, astfel că are expertiza pentru a mări numărul de paturi de spital în trenuri.
Calea ferată din India, în sprijinul sistemului medical
Sistemul medical din țara cu 1,3 miliarde de locuitori nu și-a atins încă gradul maxim de ocupare, dar autoritățile s-au gândit la o variantă de urgență, în caz că numărul cazurilor va exploda. “Acum, rețeaua de cale ferată din India va oferi paturi curate, igienice pacienților care vor avea nevoie de ele pentru o bună recuperare”, a spus Piyush Goyal, ministrul Transporturilor Feroviare.
După impunerea stării de urgență, 67.368 kilometri de cale ferată au intrat în stand by. Primele 5.000 de locuri în vagoane vor fi gata în curând, iar alte mii de locuri pentru infectații cu coronavirus vor putea fi amenajate rapid. În fiecare vagon igienizat vor putea fi internați 16 pacienți și vor fi locuri și pentru personalul medical.
Primul tren sanitar la calea ferată din India a pornit la drum în 1991
Dar în India nu este pentru prima oară când se pune în mișcare un tren-spital. Pe 16 iulie 1991, din gara Mumbai Chhatrapati Shivaji Terminus pleca în cursa inaugurală prima garnitură de acest fel, notează publicația The Better India.
Și acum, după aproape 29 de ani, Lifeline Express (cunoscut și sub numele de Jeevan Rekha Express) continuă să ofere o multitudine de servicii, de la operații de tot felul la tratament pentru cancer. Totul a pornit de la o idee simplă: serviciile medicale să fie aduse la cetățeni, mai ales la cei din zonele rurale îndepărtate de civilizație.
Cu acest concept în minte, Impact India Foundation (IIF), o ONG din Mumbai, a prezentat ideea Ministerului Căilor Ferate. La scurt timp după aceea, Indian Railways și IIF au semnat un Memorandum de înțelegere prin care întreprinderea de cale ferată a fost de acord să furnizeze un tren cu trei vagoane, să asigure apă și electricitate, alături de mentenanță, în timp ce organizația non-guvernamentală s-a angajat să se ocupe de serviciile medicale.
În mod normal, de fiecare proiect, care durează între trei și cinci săptămâni al Lifeline Express beneficiază aproape 5.000 de oameni. Cele trei vagoane, dotate cu instalație de aer condiționat, cuprind o gamă largă de unități medicale – mamografie, ginecologie, stomatologie, radiologie, farmacie și lista ar putea continua.
În 2016, trenului i s-au mai atașat două noi vagoane, donate de administrația căilor ferate, pentru servicii medicale oncologice și planificare familială. În luna decembrie a aceluiași an, Hiralal Lodhi din satul Pipari Kala din Madhya Pradesh a devenit primul pacient care a fost operat în India de cancer la bordul Lifeline Express.
Trenul sanitar al României a fost vândut la fier vechi
Și România avea până de curând un tren sanitar, un spital mobil cu toate dotările necesare: săli de operație, cisternă cu apă, farmacie și săli de masă.
La vremea respectivă, era singurul tren cu acest specific din Europa și în caz de calamități naturale sau, cum este cazul acum, de epidemii garnitura se putea deplasa prin toată țara pentru a salva vieți omenești. În 2016, printr-o manevră cel puțin controversată a conducerii de la acea vreme a Societății Feroviare de Turism, trenul a fost vândut la fier vechi. Potrivit unei evaluări realizate în 2008, trenul sanitar ar fi valorat 1,2 milioane de euro, dar prețul de vânzare la fier vechi a fost mai mic de 200.000 de euro.
Vagoane cușetă transformate în unități ATI
Utilitatea trenului sanitar s-ar fi văzut cel mai bine acum, în plină pandemie de coronavirus, când și francezii au transfromat garnituri de călători în TGV-uri medicale.
Cum mortul de la groapă nu se mai întoarce, trebuie găsite soluții noi. Astfel, posibilitatea transformării unor vagoane de tren in unități de tratare a bolnavilor de coronavirus a fost pusă pe tapet la videoconferința susținută în ultima zi a lunii martie de premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, cu actorii de pe piața transporturilor feroviare.
Una dintre propunerile discutate a fost transformarea vagoanelor vechi de cușetă, din anii 80, în unități ATI destinate tratării bolnavilor de coronavirus. Propunerea a venit din partea Grupului Grampet, participant la discuții. Reprezentanții acestuia au spus că au și posibilitatea efectuării transformărilor necesare, cu eforturi minime.
O transformare a vagoanelor cușetă și de dormit în astfel de puncte ar aduce aproximativ 2.400 de paturi, au explicat participanții.
