Fostul șef al CFR SA, Constantin Axinia, în prezent director al CFR Călători, Regionala Iași, a explicat într-un interviu televizat, acordat unei televiziuni locale, ce s-a schimbat în curățenia vagoanelor odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus. El a dat și detalii privitoare la planurile din domeniul feroviar din zona Moldovei.
Doru Cireașă
Trenurile de pe raza Regionalei Iași ale CFR Călători vor urma proceduri suplimentare de dezinfecție, a declarat zilele trecute Constantin Axinia, la postul tv online iasitvlife.ro.
„La nivelul interfeței cu Ucraina și Moldova, toate partidele de tren (personalul trenului – n.red.) sunt protejate cu mănuși, au recipiente cu dezinfectie. În gările mari se face dezinfecție la vagoane, se dezinfectează toaletele, holurile, am pus alt tip de săpun, unul antibacterian”, a explicat Axinia.
El spune că CFR Călători Iași a cumpărat „o soluție din comerț (….) cu care dăm toată cabina„
Dacă înainte se făcea de două ori curățenie la o garnitură, acum se face de trei-patru ori, pretinde Axinia deși felul în care arată multe vagoane ale CFR Călători ar sugera că acea curățenie nu se face nici măcar o dată la lună.
Conducerea CFR Călători Iași ia in calcul inclusiv posibilitatea dezinfecției trenurilor pe durata parcursului. „Am luat în calcul chiar să se facă salubrizare în parcurs, pe Regionala Iași, să avem 1-2 perosoane care se urcă la Pașcani, strângem gunoaiele, completăm cu soluție toaletele și salubrizăm partea de urcare”, spune el.
Axinia promite: trenuri de 200 kilometri la oră în Moldova
Fostul șef al CFR SA a dat și câteva detalii privitoare la evoluțiile CFR Călători în zona Moldovei și proiecte de infrastructură. El spune că Regionala Iași s-a plasat pe al doilea loc după București din punct de vedere a încasărilor, fiind depășiită unoeri și de Regionala Constanța, din cauza fluxului mare de turiști spre Litoral. Numărul de călători a înregistrat anul trecut o creștere cu 8% în bună măsură în detrimentul transportului rutier ți ca urmare a „măsurilor populare față de clienți” luat, cum ar fi reducerea tarifelor pe rutele lungi.
Șeful diviziei ieșene a CFR Călători a vorbit și de problemele întâmpinate cu parcul rulant. Două dintre acestea sunt lipsa pieselor de schimb la trenurile Săgeata Albastră și faptul că, gândită să circule cu viteze mai mari pe rute scurte, automotoarele Siemens Desiro au ajuns să fie folosite pe rute lungi la viteze mici.
„Săgeata Albastră are probleme. Împlinește 20 de ani de la achiziție, au suferit modificări upgradări, dar nu suficiente. Mentenanța a lăsat de dorit, am improvizat, trebuia să schimbăm uleiul la 100 de mii, l am schimbat la 150 mii. Iașiul care avea câteva Săgeti Albastre, iar unele merg, altele nu. Meteahna lor este că sunt folosite pe distante lungi și cu viteza mică, cu 20-30 kilometri la oră”, explică Constantin Axinia.
Șeful CFR Călători Iași speră în implicarea industriei autohtone în fabricarea de rame pentru transportul de călători. „Săgețile Albastre vor fi schimbate. A început la ARF achiziția de rame, a rămas să vedem dacă poate fi o colaborare, să vedem că exista cineva care furnizează rame și poate va fi o colaborare între o firmă româneasca și una straină care produce în România rame de genul o capacitate mai mare și adaptate nevoilor noastre. Trebuie să fie versatile”, spune Constantin Axinia.
Cele mai aglomerate rute pe raza regionalei Iași sunt Suceava – Rădăuți – Putna sau Iași – Ciurea, ultima relație funcționând in trafic aproape metropolitan.
Dezvoltarea transportului este impiedicată de starea proastă a liniilor, majoritatea la nivelul anilor 70-8- incapabile să deservească tehnica modernă de transport. „Dacă s-ar putea să schimbăm efectiv infrastructura cu linii noi, traverse noi, care sunt de alt tip față de anii 80, acum se simte. Nu mai poți folosi aceeași tehnologie acum”, afirmă el.
La capitolul proiecte Axinia a declarat că „la București s-a lansat un proiect de rebilitare a căii ferate de la Ploiești la Vadul Siret și de la Pașcani la Ungheni, cu reabilitarea căii ferate cu peroane ridicate, acoperite pe care trenurilor vor putea circula cu 200 de kilometri la oră”. Aceste licitații pentru studii de fezabilitate sunt în lucru și firma care va cîștiga execuția va trebui să facă și proiectarea, fapt pentru care nu va mai putea pretinde plăți suplimentare ca urmare a greșelilor întâlnite în proiect.
Axinia a reamintit și reducerea timpilor de parcurs între București și Suceava. „Dacă înainte se făcea șase ore și 20 de minute, acum se fac cinci ore, iar dacă am pune la un IC doar trei opriri s-ar face 4 ore și 20 de minute”. Axinia n-a avut însă soluție întrebat de electrificarea liniei Iași-Bârlad, subiect abordat de reporter, dar care nu se află în aria sa actuală de competență.
