Atribuirea către un consorțiu condus de austriecii de la Swietelsky a unui megacontract pentru modernizarea a 26 km de linie de tramvai în Cluj-Napoca a reintrat în atenția DNA, după nouă ani de la semnare. Surse din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au declarat pentru Club Feroviar că, în urmă cu câteva zile, procurorii anticorupție au ridicat dosarul achiziției din 2011 și l-au dus la București.
Adrian Bărbulescu
La vremea respectivă, achiziția a fost prezentată de oficialii Primăriei Cluj-Napoca, în frunte cu edilul Sorin Apostu, drept o mare realizare pentru oraș.
Ce-i drept, a fost un contract care și-a atins scopul, acela de a moderniza infrastructura de tramvai și de a îmbunătăți mobilitatea clujenilor. Însă modul cum a fost atribuit a ridicat și la vremea respectivă și ridică și acum multe semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește prețul plătit.
Dar să vedem ce s-a întâmplat acum nouă ani. Primăria municipiului Cluj-Napoca a semnat pe 15 iunie 2011 contractul „Modernizarea liniei de tramvai Mănăștur – Piața Gării – Bdul Muncii”, proiect realizat din fonduri europene accesate prin Programul Operațional Regional. Semnarea contractului nu a fost făcută însă decât după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse de companiile Martin Rose România SRL și Mari Vila Com SRL la raportul de atribuire al comisiei de licitație din 23 aprilie 2011. O decizie a CNSC care naște controverse și acum.
În prima fază, la această licitație se depuseseră șapte oferte: Alpine SA, Balzola Construcții SRL, ISAF – Societate de Semnalizări și Automatizări Feroviare SA, Mari-Vila COM SRL, Martin Rose România, Societatea de Construcții în Transporturi București SA și asocierea Swietelsky Baugesellschaft mbH -Astalrom – Euroconstruct – Transferoviar Grup.
Descalificări pe bandă rulantă la licitația pentru modernizarea liniilor de tramvai în Cluj Napoca
Ei bine, comisia de licitație de la Primărie a descalificat cinci dintre oferte și în etapa finală au rămas doar cea a ISAF – Societate de Semnalizări și Automatizări Feroviare SA (111.188.845 lei) și cea a asocierii Swietelsky Baugesellschaft mbH – Astalrom – Euroconstruct – Transferoviar Grup (104.022.863,41 lei).
Oficial, motivele care au stat la baza respingerii celor cinci oferte depuse au fost dintre cele mai diverse, de la lipsa garanției de participare la lipsa experienței în contracte similare, trecând prin neconcordanța dintre propunerea tehnică și caietul de sarcini. În cazul Mari Vila COM SRL, apare și un alt motiv, cel puțin bizar: ”ofertă (…) neconformă deoarece conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și nu pot fi justificate (conform HG nr. 925/2006)”. Pe scurt, era prea ieftin…
Nereguli grave reclamate de firmele de construcții
”Ne-a descalificat pentru un motiv care nu avea nicio legătură cu realitatea. Ne-a eliminat pe noi pentru că trebuia să ia Swietelsky contractul. Dacă mă cheamă la DNA, am multe să le spun, pentru că am fost direct implicat în licitație”, a declarat pentru Club Feroviar patronul firmei Mari Vila, Marin Mândrilă.
El a amintit faptul că, la vremea respectivă, a depus o reclamație la Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Elena Udrea, de unde a primit însă un răspuns negativ.
Dincolo de descalificare, unele firme au fost împiedicate și prin alte metode să depună oferte la licitație.
”Timp de mai multe ore, sistemul SEAP nu ne-a lăsat să introducem ultima pagină din ofertă. Când ne-am dat seama că este ceva ciudat, în neregulă am depus în scris o contestație la Primărie și am dus toată documentația printată”, a declarat pentru Club Feroviar patronul firmei Concefa Sibiu, Horațiu Cercel. Firma sa nu a fost însă admisă la licitație nici în urma acestui demers.
Emil Boc nu a putut răspunde, pentru că bătea la tobe
Club Feroviar a încercat să afle și poziția actualului primar din Cluj Napoca, Emil Boc, în legătură cu toată această tărășenie.
Consiliera sa de presă, Iulia Persa, ne-a transmis că edilul este la Fed Cup, unde face galerie echipei de tenis a României și că, oricum, răspunsul necesită o documentație mai complexă. În consecință, Club Feroviar va adresa o solicitare oficială în acest sens către primarul Emil Boc și, de îndată ce acesta va răspunde, vom publica și poziția sa.
Primarul din Cluj-Napoca este cunoscut pentru faptul că la meciurile de tenis din Fed Cup stă în galerie și bate la tobe.
Proiectul modernizării liniilor de tramvai în Cluj-Napoca, împărțit în două tronsoane
Proiectul era împărțit în două tronsoane. Pe tronsonul Mănăștur – Piața Gării proiectul presupunea refacerea a 11,77 km linie de tramvai, construirea a șapte noi refugii și refacerea celor cinci existente, amenjarea a 12 rampe de acces pentru persoane cu dizabilități și 3.200 mp de spațiu verde amenajat.
Pe tronsonul Piața Gării – Bd. Muncii proiectul presupunea: refacerea a 14,18 km linie de tramvai. construirea unui nou refugiu și refacerea celor două existente, amenajarea a trei rampe de acces pentru persoane cu dizabilități și amenajarea a 402 mp de spațiu verde.
Altă licitație ”cu cântec” din mandatul lui Sorin Apostu
Cazul se aseamănă izbitor cu licitația organizată în 2012 tot de Primăria Cluj Napoca, tot în mandatul lui Sorin Apostu, atunci când polonezii de la PESA au fost declarați câștigători pentru a livra tramvaie.
Aceasta cu toate că tramvaiele lor nu aveau podea coborâtă pe toată lungimea și aveau în partea din față o ușă simplă, nu dublă, așa cum prevedea caietul de sarcini. Acest caz privind achiziționarea a 12 tramvaie în valoare de 18 milioane de euro a ajuns la vremea respectivă în atenția DNA, după ce licitația a fost contestată de Astra Vagoane Călători Arad.
Austriecii de la Swietelsky, implicați în Dosarul Mită la CFR
Compania austriacă Swietelsky este implicată în România în Dosarul Mită la CFR, în care mai mulți oficiali au fost mituiți în legătură cu modernizarea tronsonului de cale ferată Fetești – Constanța. Totalul mitei a fost de 20 milioane de euro.
„În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Naţională de Căi Ferate CFR – S.A. – C.N.C.F.R.)”, se arată într-un comunicat transmis de DNA în luna martie a anului trecut.
Printre cei care au încasat șpaga se află fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Constantin Dascălu, dar și Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul deputat Cristian Boureanu.
