Tentativa de concordat aplicată la CFR Marfă va semnifica, cel mai probabil, sfârșitul companiei de stat. Profesorul Gheorghe Piperea, autor al legislației concordatului, nu dă șanse tentativei inițiate de conducerea CFR Marfă. Insolvența ar fi fost preferabilă, iar în cazul de față din concordatul preventiv (eșuat) se va ajunge la faliment.
Doru Cireașă
Avocatul Gheorghe Piperea a făcut miercuri o analiză a situației CFR Marfă pe site-ul său de socializare.
„Cu această decizie, cei implicaţi şi-au dat foc la valiză şi, în plus, au aruncat pe fereastră mai mult de un miliard de euro, precum şi câteva zeci de mii de locuri de muncă”, spune avocatul. Compania are aproape 6.000 de angajați cărora li se adaugă alte mii în industria orizontală – reparații material rulant, transporturi multimodale, case de expediții etc.
Concordatul cerut nu poate fi acceptat legal căci CFR Marfă are datorii publice ce fac obligatorie obținerea acordului DG Competition. Aceasta deoarece măsurile de redresare ajung să conțină ștergeri ale datoriilor.
„CFR Marfă nu numai că are datorii de peste un miliard de lei la CFR Infrastructură (compania care deţine în concesiune căile ferate), pentru neplata taxei de acces, dar are deja de recuperat un alt ajutor de stat, considerat ilegal acordat, venind din perioadă anterioară. Suma depăşeşte 400 de milioane de euro”, spune Piperea. În 2013, la privatizare, statul a gândiut o schemă complicată care a dus la ștergerea de datorii la bugetul de stat. Din aceste motive concordatul nu are șanse să fie aprobat de creditori și omologat de judecător.
”Un concordat care nu este omologat (adică, votat de creditori şi confirmat de judecător, după ce se va fi obţinut avizul favorabil al DG Competion) duce la falimentul direct al companiei, fără posibilitatea reorganizării judiciare”, spune el.
Odată cu dispariția CFR Marfă, CFR S.A. va intra într-o situație foarte dificilă, pe de o parte din cauza neîncasării creanțelor sale, pe de altă parte, ca urmare a dispariției unui client important. Se vor alătura alte companii ce se află sub umbrela CFR Marfă, gen CFR IRLU, sau furnizori ai companiei de stat.
„Toate acestea puteau fi evitate, cu condiţia ca trebile publice să nu fi fost încredinţate unor asemenea nătărăi care s-au perindat pe la transporturi în ultimii ani”, spune Piperea.
Este un mister cine a consiliat conducerea CFR Marfă în privința solicitării concordatului, atât timp cât toți specialiștii în reorganizare consultați de Club Feroviar au spus că insolvența era calea normală pentru CFR Marfă. Insolvența este preferabilă concordatului, opinie împărtășită de Gheorghe Piperea, Remus Borza, dar și de un alt important avocat practician in insolvență, care a solicitat anonimatul. Recent șeful CFR Marfă, Titi Preoteasa, spunea: ”Este pentru prima oară când se face asta în România. Este o invenție a mea”.
Explicații detaliate
Avocatul Piperea a detaliat într-o discuție purtată cu Club Feroviar cele scrise pe Facebook. Ce afirmă Piperea:
-dacă planul de redresare nu e votat de creditori, dacă nu e omologat, este evident că măsurile propuse nu sunt acceptate de creditori şi, în consecinţă, nu are cum să se ajungă la organizare judiciară în insolvență, ceea ce înseamnă că se duce direct în faliment. Adică nu sunt motive pentru care să crezi că ceea este inacceptabil și nefuncțional pentru concordat ar fi acceptabil și funcțional în insolvență.
-Sunt datorii publice printre care și una de 400 de milioane de euro ajutor de stat. Ca să poți avea plan de redresare trebuie să ştergi o parte din creanţe, legislaţia ajutorului de stat spune că unele sunt permise, altele sunt interzise. Printre altele dacă nu ai făcut test al investitorului privat Comisia Europeană nu va accepta ajutorul de stat şi în consecinţă nici judecătorul nu poate omologa concordatul de unde concluzia, încă o dată, că se va ajunge la faliment
– Recupererea ajutorului de stat se va face conform Legii 20/2015 chiar dacă se va ajunge la faliment.
„Acest concordat nu are șanse, ar fi fost mult mai bine dacă insolvenţa s-ar fi declanşat în urmă cu ceva timp, nu de pe o noapte pe alta şi ar fi fost mult mai bine dacă s-ar fi făcut o cerere de insolvenţă”, spune profesorul Piperea.
Transferul de întreprindere, singura soluție rămasă
Falimentul CFR Marfă, pe care nu îl doresc, va duce la falimentul CFR Infrastructura, spune el. Piperea spune că acum mai există o singură soluție , anume cea aplicată la RADET și Oltchim, anume separarea activelor.
„Mai rămâne o singură soluţie, o singură posibilitate, pentru cei înţelepţi care mai au o urmă de inteligență emoţională. Chiar şi în faliment se poate un transfer de întreprindere şi trebuie făcut pe trei motive. Nu poţi fi atât de iresponsabil încât să pui în pericol zeci de mii de locuri de muncă şi trebuie să fii extrem de iresponsabil căci toate autorizaţiile, avizele vor fi neutralizate”, afirmă el. Transferul ar putea fi similat cu cel de la RADET, intrată în faliment ți cu activele trecute pe noua companie municipală Termoenergetica.
CFR Marfă nu e doar o singură întreprindere cu mii de anagajti ci parte a unui sistem complex de transporturi, expediţii, contracte internaţionale transporturi multimodale. Planul B, după ce va eşua concordatul, va fi să se pună la punct transferul de întreprindere.
„Eu cred că judecătorul nu are cum să omologheze concordatul. Se vor ridica două probleme: avem sau nu ajutor de stat ilegal și avem sau nu plan de redresare fezabil? Răspunsul va fi pozitiv la prima întrebare, negativ la a doua”, susține avocatul.
Privatizarea CFR Marfă, proces eșuat în 2013, a lăsat datorii de 400 de milioane de euro. Procesul a fost gestionat de alianța USL (PNL – PSD), în guvernul „Ponta 2”. Procedurile au fost initiate de fostul ministru Relu Fenechiu, după care, în vara anului 2013, Victor Ponta a devenit ministru interimar al Transporturilor. A fost momentul la care compania a fost minge de joc între premierul Victor Ponta și președintele de atunci, Traian Băsescu, ambii pasându-și în ședințele CSAT responsabilitatea acceptării ofertei investitorului găsit la acel moment. Eșuarea procedurii de privatizate a fost anunțată în toamna aceluiași an de către Ramona Mănescu, PNL, ajunsă ministru al Transporturilor.
