Un think tank italian a analizat prețurile la călătoriile cu trenul pe trei categorii, respectiv scurt, mediu și lung parcurs în funcție de veniturile mediane din țările în cauză. Studiul cuprinde și analiză a timpilor de deplasare, comparativ cu utilizarea autoturismelor. Concluziile nu sunt măgulitoare. La toate cele trei categorii România figurează cu rute scumpe, față de venitul median disponibil, și durate mari de călătorie comparativ cu autoturismul.
Doru Cireașă
„Unde în Europa
călătoria cu trenului este cea mai rapidă și accesibilă ca preț?” este întrebarea care și-au pus-o autorii studiului realizat de think – tank-ul italian „Observatorul Balcani – Caucaz” dedicat Europei de Est. Cercetătorii au strâns date de pe 28 de situri pentru rezervări bilete de tren, colectând peste 8.000 prețuri și durate de parcurs pentru 73 de rute luate în considerare.
Studiul a plecat de la aprecierea cercetărilor în transporturi care spun că o persoană locuiește în vecinătatea căii ferate, două dintre cele mai puternice motive de a nu folosi trenul sunt prețurile biletelor și duratele de parcurs.
Trenul este mai rapid decât mașina în cazul a 34 din cele 73 de rute pentru care au fost colectate date. În general, trenul se poziționează mai bine decât mașinile atunci când deplasările se fac pe distanțe lungi , în timp ce deplasarea cu autoturismele este mai avantajoasă pe distanțe scurte.
Privind accesibilitatea, biletele din unele țări tind să fie mult mai scumpe decât în altele, dacă sunt ajustate pentru veniturile mediane disponibile ale cetățenilor. „Biletele sunt, probabil, în mod paradoxal, de multe ori mai scumpe în țările cu venituri mai mici decât în țările cu venituri mai mari. Există, desigur, excepții. Biletele pentru rutele din Germania sunt, de exemplu, comparabile costisitoare”, spun autorii.
Călătoria între Madrid și Barcelona va costa aproximativ 7 la sută din venitul net mediu spaniol. „Dar trenurile dintre Madrid și Barcelona sunt foarte rapide și veți economisi 3 ore luând trenul și nu mașina. Situația contrastează cu oamenii din România care călătoresc de la București la Timișoara. Vor plăti aproximativ același procent din venitul lor pentru un bilet, dar în loc să câștige timp, vor pierde efectiv 2 ore în comparație cu călătoria cu mașina”, se scrie în studiu.
București – Timișoara este călătoria care scoate cei mai mulți bani din buzunarul unui cetățean european raportat la veniturile medii disponibile din țara respectivă, anume 7%, față de 6,9% Atena – Salonic a doua clasată. Este cel mai ieftin să mergi cu trenul pe distanțe lungi în Cehia unde distanța de 354 kilomatri dintre Praga si Ostrava costă 1,5% din venitul median disponibil.
Cele mai mari diferențe între timpii de parcurs cu trenul și cei cu mașina sunt în Spania, între Madrid și Barcelona. Trenul face sub 200 de minute, iar un autoturisam face peste 350 minute. București – Timișoara deține a cincea poziție în clasament, în sens negativ, cu un timp de deplasare cu mașina, de aproape 600 de minute.
Și la rutele medii România stă prost
Aici a fost luată în calcul ruta București – Constanța. Călătoria costă cel mai mult din UE, anume 4,2% din venitul mediu disponibil din țara respectivă, față de a doua clasată Zagreb – Osijek, cu 3,4%. La capitolul distanțe medii ieftin de parcurs cu trenul conduce ruta Copenhaga – Odense cu 0,6% din venitul median disponibil (călătorie de 165 kilometri).
București – Constanța este menționată la rutele medii unde călătoria cu automobilul este mai rapidă. Cele mai mari diferențe în favoarea trenului se întâlnesc între Roma și Napoli , anume 70 de minute față de 140 de minute cu mașina.
Și la capitolul „rute scurte”, România se găsește în clasamentul costurilor ridicate. Pentru parcurgerea distanței Șuncuiuș – Huedin, 58 de kilometri, un român trebuie să scoată din buzunar 1% din venitul median disponibil, în condițiile în care un croat dă 1,6% pentru cei 65 de kilometri dintre Zagreb și Varazdin. Cel mai ieftin se călătorește pe rute scurte în Luxemburg unde costă 0,1% din venitul median disponibil pentru a se parcurge cei 46 de kilometri dintre Luxembourgi și Troisvierges, doar 0,1% din venitul median disponibil. Pentru Șuncuiuș – Huedin autoturismul este mai rapid decât trenul, mai arată studiul disponibil aici.
