Retrospectivă Primăria Capitalei 2019. În anul care stă se se încheie, instituția condusă de Gabriela Firea nu a reușit să finalizeze niciun proiect de infrastructură. Mai mult, Municipalitatea a fost zdruncinată de scandalul licitației pentru achiziționarea a 100 de tramvaie, al cărei rezultat a fost demontat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Adrian Bărbulescu
Chiar dacă finalizarea lor era prevăzută pentru acest an, mai multe proiecte de infrastructură din Capitală bat pasul pe loc. Dacă e să privim partea pozitivă a poveștii, au început lucrările la Pasajul Doamna Ghica din estul Bucureștiului, care într-un final, după proteste ale societății civile, va include și linii de tramvai. Pe de altă parte, s-au făcut ceva pași pentru proiectul Prelungirea Ghencea, care va include și linie de tramvai.
Retrospectivă Primăria Capitalei 2019. Pasajul Ciurel nu e gata
Dar să le luăm pe rând. Pasajul Ciurel sau Nodul Virtuții, care supratraversează linia tramvaiului 41, despre care primarul general Gabriela Firea spunea încă din 2018 că este finalizat „în proporție de 90%”, nu este gata nici acum, la final de 2019.
Partea a doua a proiectului, drumul expres către A1, gândită să fluidizeze traficul pe Bulevardul Iuliu Maniu, a rămas la stadiul de exproprieri.
Pasajul Nicolae Grigorescu poate fi funcțional abia la anul
În cealaltă parte a Capitalei, Pasajul Nicolae Grigorescu, partea a proiectului Străpungere Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, nu este nici acum funcțional, chit că el a fost finalizat încă din 2018. Pe pasaj nu se poate circula, din cauza firelor de înaltă tensiune, care trebuie mutate de Transelectrica.
Începute în 2010 de fostul primar Sorin Oprescu, în cel mai optimist scenariu lucrările se vor finaliza în 2020, pentru că Primăria Capitalei nu a realizat de la bun început că trebuie mutate firele de înaltă tensiune din zonă. Altfel, podul de 400 de metri peste Dâmbovița este finalizat, însă dacă treci cu mașina pe el riști să se formeze un arc electric.
În noiembrie 2016, reprezentanții Primăriei Capitalei, condusă de Gabriela Firea, spuneau că podul este aproape gata și lucrările se vor finaliza în șase luni. Lucru care nu s-a întâmplat nici acum. În luna februarie a acestui an, oficialii Transelectrica promiteau că vor începe o procedură de achiziție publică pentru proiectarea și executarea lucrărilor de supraînnălțare a firelor de înaltă tensiune. Aceiași oficiali estimau că procedura de achiziție va fi finalizată cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2019 și că durata lucrărilor propriu-zise va fi de șapte luni.
Proiectul, care va cuprinde ulterior și linii de tramvai, a fost început în martie 2010 și ar fi trebuit încheiat la sfârșitul anului 2012. Lucrarea a fost însă blocată patru ani de zile deoarece Consiliul General al Municipiului București nu a aprobat exproprierile, estimate la 35 milioane de lei (opt milioane de euro), iar apoi au fost reluate în luna martie 2014.
Chiar dacă ar fi gata, podul peste Dâmbovița se termină în câmp. Asta pentru că abia recent la începutul acstui an CGMB a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru etapa a doua a proiectului, astfel încât străpungerea să ajungă în Șoseaua Olteniței. Străpungerea este inclusă în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Bucureștiului, care prevede realizarea liniei de tramvai Berceni-Pipera.
Retrospectivă Primăria Capitalei 2019. Pasajul Doamna Ghica: uite tramvaiul, nu e tramvaiul
Pe traseul acestei linii se află și viitorul Pasaj Doamna Ghica, care va supratraversa Șoseaua Colentina. El vine în continuarea Străpungerii Doamna Ghica – Chișinău, care trece peste linia simplă de cale ferată care intră în Gara Obor. Început pe vremea când primar general era Adriean Videanu, proiectul a fost finalizat cu mare întârziere în mandatul lui Sorin Oprescu și are prevăzut în partea mediană spațiu pentru viitoarele linii de tramvai.
Ceea ce era cât pe ce să nu se întâmple cu Pasajul Doamna Ghica. Din proiectul inițial, liniile de tramvai fuseseră omise, pe motiv că ar fi fost prea lat și, astfel, ar fi trecut prea aproape de blocurile din zonă.
În final, în toamnă, Primăria Municipiului București a cedat presiunilor societății civile și a anunțat că va prevedea construcția unei linii de tramvai pe pasaj. Inițial, oficialii Municipalității au spus că linia de tramvai va avea utilizare mixtă, urmând să fie utilizată și de automobile, soluție respinsă categoric de Asociația Metrou Ușor.
Asociația a precizat în luna septmebrie că soluția Primăriei va duce la crearea de blocaje de trafic: ”Construirea tramvaiului este o improvizație ce va faulta profund şi pe termen lung mobilitatea urbană din zona Doamna Ghica”. Ulterior, la finele lunii trecute, a apărut o propunere de ultimă oră la proiectul Pasajului Doamna Ghica, ce vizează construirea unei linii de tramvai, care să fie separată de carosabil prin borduri înalte.
Pe Pasajul Grant, tramvaiele circulă tot ”la paletă”
Un alt proiect major de infrastructură rămas neterminat este modernizarea Pasajului Grant din nordul Bucureștiului, care supratraversează liniile ferate care intră în gările București Basarab și București Nord.
După ce, pe durata verii, circulația tramvaielor a fost oprită timp de două luni de zile, ea a fost reluată la începutul lunii septembrie, însă pe un singur fir, alternativ sal ”la paletă”. Și în momentul de față, tramvaiul 41 tot așa circulă.
Anulată inițial, licitația pentru traverse a fost adjudecată, la a doua strigare, de compania Metabet CF Pitești, la o valoare de 2,91 milioane de lei. Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti (CMSPPB) a mai lansat şi alte licitaţii pentru lucrările de la Podul Grant, precum cea pentru achiziţia de şine de tramvai, pe care a atribuit-o încă de la începutul lunii iulie.
Lucrările de reabilitare şi consolidare a Pasajului Grant au fost aprobate în Consiliul General în toamna anului trecut şi sunt estimate la 52 milioane de lei.
O veste bună: au început lucrările pe Prelungirea Ghencea
O veste bună a venit la începutul lunii septembrie, când a fost semnat contractul pentru modernizarea arterei Prelungirea Ghencea. Lucrările sunt parte a investiției ”Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgire Bulevardul Ghencea”.
Fișa investiției menționează realizarea a 5.900 metri cale dublă de tramvai, 260 metri linie simplă și 20 de bucăți peroane tramvai, adică vor fi construite zece stații de tramvai până la interesecția cu linia tramvaiului 41. Lucrările sunt realizate de Trustul de Clădiri Metropolitane, companie subordonată Primăriei Capitalei.
Valoarea totală a investiţiei, incluzând și celelalte componente precum lărgirea șoselei, realizarea pistelor de biciclete, este de 122 milioane de euro, iar lucrările sunt programate să dureze doi ani de zile. Totodată, se va mai realiza şi un nod intermodal (tramvai 41, autobuze şi microbuze ale liniilor preorăşeneşti) precum şi o parcare de tip park & ride cu o capacitate de 300 de locuri, ce poate fi extinsă, ulterior, până la 500 de locuri.
Proiectul începe pe Bulevardul Ghencea, de la Terminalul tramvaiului 41, traversează intersecţia cu Strada Braşov, se continuă cu Prelungirea Ghencea, se intersectează cu principalele străzi şi se termină la intersecţia cu Șoseaua de Centură a Municipiului Bucureşti, într-un nod intermodal.
Licitația pentru tramvaie, desființată de CNSC
Din această retrospectivă nu poate lipsi însă scandalul licitației privind achiziția a 100 de tramvaie noi pentru București.
Primăria Capitalei a început în decembrie 2018 achiziția a 100 de tramvaie, valoarea estimată a contractului fiind de aproximativ 183 milioane de euro. Achiziția beneficiază de cofinanțare din fonduri europene, prin Programul European Regional (POR) 2014-2020.
Într-un final, Comisia de evaluare a PMB a desemnat oferta câștigătoare, respectiv oferta Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA. Rezultatul procedurii de achiziție a fost contestat de Astra Vagoane Călători la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, instituție care i-a dat câștig de cauză.
Din principalele constatări ale CNSC se poate vedea cum instituția condusă de Gabriela Firea a viciat licitația, iar turcii de la Durmazlar au fost declarați câștigători. Cea mai dură concluzie cuprinsă în decizia CNSC este cea prin care membrii Consiliului spun, negru pe alb, că oferta firmei turcești Durmazlar trebuia respinsă încă de la bun început și nu ar fi trebuit să participe la licitație.
Este vorba de faptul că Durmazlar nu a inclus în dosarul cu care s-a prezentat la licitație graficul de livrare a tramvaielor, iar acest document a fost depus ulterior, la clarificări. ”(…) completarea, prin intermediul clarificărilor, a unui factor de evaluare punctat cu 8 puncte și care a avantajat în mod evident ofertanta câștigătoare, determinând modificarea clasamentului, este de neacceptat, singura măsură care putea fi aplicată fiind cea a respingerii ofertei (sublin. ns.), care este o măsură proporțională. Regimul factorilor de evaluare este unul strict, tocmai datorită importanței lor în stabilirea ofertei câștigătoare, astfel că nu pot fi permise derogări care au ca efect denaturarea rezultatului procedurii”, se arată în decizia CNSC.
