Ministerul Transportului a făcut o reevaluare la calea ferată Golenți-Pod Calafat, dată în funcțiune în 2013, iar noua valoare de inventar este de aproape 35 milioane de euro. În această cifră sunt incluse linia ferată nouă de la Golenți la Podul Noua Europă, instalațiile de semnalizare și automatizare, dar și modernizarea stației Golenți.
Adrian Bărbulescu
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pus miercuri, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului, administrate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, concesionate Companiei Naţionale de Căi Ferate ”CFR”- S.A, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a recepționării obiectivului de investiții ”Construcția infrastructurii rutiere și feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat- Vidin”- componenta feroviară.
Lucrările la infrastructura rutieră și feroviară de acces la podul peste Dunăre de la Calafat – Vidin au fost începute în anul 2009. Aceste lucrări au fost finanțate prin fondurile structurale de pre-aderare în cadrul măsurii ex-ISPA. ”Obiectivul proiectului a fost conectarea infrastructurii rutiere și feroviare de pe teritoriul românesc la noul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin, cu infrastructura rutieră și feroviară de pe teritoriul bulgar. Componenta feroviară include construirea unei linii cf noi cu șină tip 60 și traverse din beton cu prindere elastică, de la culeea podului de pe Dunărea românească la calea ferată existentă Golenți – Calafat, precum și modernizarea căii ferate existente până la stația Golenți. Pentru toate secțiunile au fost incluse facilități care vizează electrificarea, semnalizarea și telecomunicațiile”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Cât costă fiecare element din calea ferată Golenți-Pod Calafat
Dar să vedem cât costă fiecare element din linia ferată care face legătura între Golenți și Podul Noua Europă.
Au fost evaluate în primul râînd liniile ferate de circulație și aparatele de cale, interoperabile. Lungimea totală a liniilor este de 6,951 km, linie simplă electrificată, plus 20 de aparate de cale (macazuri), trei treceri la nivel și două peroane. Toate acestea au fost evaluate la 47,47 milioane de lei.
Urmează apoi lucrări geotehnice de protecţie şi de consolidare, inclusiv terenurile aferente acestora, interoperabile, cu valoarea de inventar de 5,17 milioane de lei. Instalațiile fixe de siguranță și de conducere operativă a circulației feroviare, interoperabile au fost reevaluate la 85,51 milioane de lei. La rândul lor, reţelele fixe de telecomunicaţii feroviare interoperabile (rețea feroviară de cabluri cu fibră optică = 22,4 km, instalatii audio-video = 3 buc, transmisiuni digitale sincrone DTBN = 5 site-uri, cabluri telecomunicații = 2 buc) valorează 14,81 milioane de lei.
S-a făcut și reevaluarea lucrărilor conexe. Aici avem capitolul linii ferate de circulație și aparate de cale, interoperabile, în care sunt incluse: linia II directă din stația Golenți (linie simplă electrificată L = 1,875 km); linie curentă Golenți – Calafat (linie simplă electrificată km 345+486-351 + 225, L = 5,739 km și linie simplă neelectrificată km 351 + 304-355 + 265, L = 3,961). Toate acestea au acum valoarea de inventar de 10,29 milioane de lei. În fine, valoarea contabilă nouă a liniei curente Golenți-Poiana Mare, linie simplă neelectrificată, cu lungimea de 3,15 km, este de 662.639 de lei.
Trăgând linie, rezultă o valoare totală de inventar de 164,93 milioane de lei, adică echivalentul a aproximativ 34.47 milioane de euro la cursul valutar actual.
Podul Noua Europă, o istorie de două decenii
Totul a început pe 10 decembrie 1999, la Conferința de la Helsinki, când România și Bulgaria au fost invitate să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Ulterior, guvernele de la București și Sofia au luat decizia de a construi un nou pod peste Dunăre, în afara celui existent, de la Giurgiu – Ruse. Pe 7 februarie 2000, la Bruxelles a fost semnată minuta comună a întâlnirii delegațiilor română și bulgară, la care au participat și coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Bodo Hombach, și comisarul European pentru Extindere, Gunter Verheugen. Cu acest prilej a fost stabilit și amplasamentul viitorului pod: Calafat – Vidin.
Pe data de 27 martie a aceluiași an, primii miniștri din cele două țări, Mugur Isărescu, respectiv Ivan Kostov, au semnat Declarația comună asupra construcției podului. Apoi, serviciile de specialitate ale Comisiei Europene au elaborat un acord privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice ale proiectului, care a fost semnat pe 5 iunie la București.
Apoi, după îndelungi tergiversări, podul a fost construit și inaugurarea a avut loc însă abia pe 14 iunie 2013, la care a participat şi comisarul european de la acea vreme pentru Politică Regională, Johannes Hahn, proiectul fiind finanţat din fonduri ISPA. Problema este însă că de la Golenți la Craiova infrastructura este într-o stare foarte proastă (limitare de viteză la 30 km/oră între Golenți și Segarcea și de 70 km/oră între Segarcea și Craiova), drept pentru care podul nu poate fi exploatat la adevăratul său potențial, după cum a arătat Club Feroviar.
Oficialii CFR SA au promis că anul viitor va fi lansată licitația pentru modernizarea căii ferate Craiova Golenți, în lungime totală de 95 km.
