vineri, septembrie 20, 2024
spot_img

Ministrul Vlădescu vrea să îi fie returnate lingourile lăsate drept cauțiune

Fostul ministru al Economiei Sebastian Vlădescu, implicat în cazul de corupție privind modernizarea căii ferate București – Constanța, cere instanțelor de judecată să îi fie restituite lingourile de aur lăsate gaj.

sursa foto: psnews.ro

Sebastian Vlădescu, recent trimis în judecată de procurorii anticorupție, a cerut, marți, în fața unui judecător de drepturi și libertăți al Înaltei Curți de Casație și Justiție restituirea cauțiunii lăsate anchetatorilor pe durata cercetării penale, potrivit siteului stiripesurse.ro. Informația a fost confirmată publicației Club Feroviar de persoane care cunosc dosarul.

Ministrul a constituit în primăvara anului trecut o cauțiune constituită din numerar, euro și lei, lingouri de aur dar și alte garanții mobiliare și imobiliare.

De ce crede Vlădescu că e îndreptățit să primească cauțiunea înapoi

Cererea vine pe fondul faptului că procurorii anticorupție nu au mai prelungit măsura controlului judiciar față de cei cercetați. Instanța supremă a admis definitiv o cerere a lui Ionuț Costea și el imnplicat îndosar de ridicare a măsurii controlului judiciar. Deoarece procurorii DNA nu au mai prelungit aceste măsuri preventive se impune și restituirea sumelor reținute cu titlu de cauțiune în cadrul controlului judiciar.

Lingourile de aur au fost depus la o bancă din România de către Vlădescu la dispoziția și la indicațiile anchetatorilor.

Sebastian Vlădescu, neavând un milion, a completat cu lingouri

Fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a plătit, în primăvara anului trecut o parte din cauţiunea în valoare de un milion de euro stabilită de către procurorii DNA cu lingouri de aur. Direcția a precizat la acel moment că fostul ministru Sebastian Vlădescu este cercetat sub control judiciar după ce a depus, pentru a plăti cauţiunea de un milion de euro, trei kilograme de aur în valoare de 100.000 de euro, un milion de lei, 100.000 de euro, garanţii mobiliare şi imobiliare.

„Inculpatul Vlădescu Sebastian a respectat cele prevăzute în ordonanţa procurorilor anticorupţie, în sensul că a pus la dispoziţia procurorilor înscrisuri din care rezultă: consemnarea la o unitate bancară, la dispoziţia DNA, a sumelor de 1.000.000 de lei şi 100.000 de euro; constituirea unei garanţii reale mobiliare asupra unor lingouri de aur în cantitate totală de 3 kg (evaluate la 109.740,26 euro); constituirea unor garanţii reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 488.640 euro; constituirea unor garanţii reale mobiliare asupra unor sume de bani aflate în mai multe conturi bancare până la concurenţa valorii cauţiunii stabilite de procurori”, se arăta in primăvara anului trecut  într-un comunicat al reprezentanţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

DNA a anunţat, în luna aprilie, că fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, “în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie”.

 

Potrivit Mediafax, din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka a fost constructorul lucrărilor. De altfel, autorităţile austriece au efectuat o serie de percheziţii în sedii ale firmei de construcţii Swietelsky, în cadrul anchetei asociate dosarului fostului ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, a relatat site-ul Nachrichten.at.

Procurorii au transmis că banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la CFR SA

“În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Vlădescu Sebastian împreună cu Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanţelor publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate”, explica DNA la momentul demarării investigaţiilor.

În perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, Sebastian Vlădescu ar fi primit un milion de euro, reprezentând partea sa din comisionul pretins, în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla.

Ulterior, între 2009-2010, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, ar fi acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro iar, în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013, ar fi primit 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat, explicau procurorii.

“De asemenea, în acelaşi context, suspectul Vlădescu Sebastian, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins şi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul Vlădescu Sebastian urma să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa”, susţinea DNA.

Compania mituitoare, cercetată în Austria

Este un mister faptul că în prezent nu există niciun dosar de cercetare penală îndreptat împotriva firmei care, conform comunicatului de presă al DNA, ar fi dat mita oficialilor români. Cel mai probabil este vorba de firma austriacă Swietelsky însă reprezentanți ai acesteia au afirmat, în mai multe rânduri, că Swietelsky nu are legătură cu mita dată de administrator și că nu se află în ancheta organelor de cercetare penală.

Informații deținute de Club Feroviar arată că faptele privind firma în cauză au fost disjunse și au fost trimise organelor de cercetare penală din Austria, urmând să facă în această țară obiectul cercetărilor și eventual al unui dosar care se va judeca acolo.

Alte Articole

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole