Gestionarul infrastructurii feroviare a deschis miercuri o acțiune la Judecătoria Sectorului 1 din București în care cere încuviințare pentru executarea silită a CFR Marfă.
Acțiunea vine la o săptămână după ce Constantin Axinia, la acel moment director general, amenința cu executarea silită a transportatorului național feroviar de mărfuri. Dosarul menționat deschis la secția civilă a Judecătoriei indicate menționează calitatea de „creditor” pentru CFR SA și de „debitor” pentru CFR Marfă, obiectul acțiunii fiind „încuviințare executare silită”. Situl de internet al instanțelor de judecată nu menționează și sumele pentru care se face executarea silită, însă recent Constantin Axinia director general al CFR SA la acel moment menționa datorii de aproximativ un miliard de lei ale operatorului de marfă către CFR SA, reprezentând TUI neplătit.
CFR SA va executa silit CFR Călători şi CFR Marfă dacă nu îşi vor achita datoriile provenite din neplata taxei de utilizare a infrastructurii (TUI), care se ridică la 180 de milioane de lei şi, respectiv, un miliard de lei, a declarat acum o săptămână Constantin Axinia, după deschiderea evenimentului Zilele Feroviare 2019.
“CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei care creşte pe măsură ce trece timpul, iar CFR Marfă are o datorie de un miliard de lei. Am făcut notificări, mi-au plătit ceva din urmă, dar îi vor executa silit. Eu le-am înaintat câte un document în care le-am prezentat situaţia financiară a căii ferate române, că noi de la Infrastructură nu mai dorim să fim o bancă fără dobândă şi nu putem să subvenţionăm CFR Călători şi CFR Marfă, creându-ne un gol. Dacă ei au pierderi i-am rugat să nu le transfere către Infrastructură”, a spus Axinia.
Potrivit acestuia, datoria CFR Călători este ”o gaură imensă” în bugetul companiei, în condiţiile în care aceste datorii au fost folosite la construirea bugetului în special pe fonduri proprii.
“CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei şi este o gaură imensă în bugetul nostru, pentru că aceşti bani noi i-am planificat încă de la începutul anului când am construit bugetul companiei şi mai ales pe partea de fonduri proprii. Aceste fonduri sunt în exclusivitate pentru achiziţionarea de materiale şi servicii pentru buna funcţionare a căii ferate. Mă refer la servicii de mentenanţă pentru ridicarea restricţiilor de viteză, cumpărarea de aparate de cale, şine şi traverse ca să înlocuim pe cele care sunt rele şi reabilitarea unor poduri care nu au fost cuprinse în planul de reabilitare”, a precizat şeful CFR SA.
Constantin Axinia a precizat că, din încasările de la ceilalţi operatori de marfă, exclusiv CFR Călători, s-a reuşit ridicarea a mai mult de jumătate dintre cele 490 de restricţii de viteză existente la începutul anului.
“Din resursele pe care le-am avut încasând de la ceilalţi operatori feroviari de marfă şi de călători exclusiv CFR Călători am reuşit să ridicăm aceste restricţii de viteză. Dar aceasta nu este suficient. Ne aşteaptă la uşă nişte echipamente care vor veni din Franţa, adică utilaje pentru mentenanţa căii ferate care costă în jur de 60 de milioane de lei şi începem să facem plata. Trebuie să facem plata pentru şina de cale ferată, trebuie să facem plata pentru schimbătoare de cale ferată şi mă tot gândesc de unde să fac rost. Mai mult de atât, începând cu 1 septembrie, s-a majorat salariul la calea ferată cu 15% şi trebuie să asigur fondurile necesare pentru plata salariilor. În plus, am promis că la fiecare am să le acord o clasă de salarizare sau o mărire salarială, alta decât cea de 15%, pentru performanţă şi trebuie să mă ţin de cuvânt pentru că am oameni care au performat, care au făcut siguranţa feroviară în sensul că am oprit unele evenimente de cale ferată prin munca lor”, a arătat el.
Propunerea CFR pentru CFR Marfă
În ceea ce priveşte CFR Marfă, Axinia a susţinut că le-a propus o variantă pentru reducerea sau compensarea datoriei de un miliard de lei. “Eu am propus o variantă pentru CFR Marfă de a ajuta această companie: să-mi dea în banii ăştia nişte active ca să pot ajuta CFR Marfă în sensul de a nu fi executat de altcineva – vagoane, locomotive, terminale. Există un plan. Îmi voi dezvolta un departament de marfă în care vor exista vagoane şi locomotive apte de circulaţie. Cu o parte din vagoane şi locomotive îmi voi face propriul meu transport tehnologic. Ca un fel de holding. În momentul în care statul român va considera că are nevoie să creeze o altă ‘Marfă’ poate să dea dispoziţie, prin lege, ca aceste locomotive şi vagoane de la Infrastructură care au fost luate de la Marfă să creeze o altă societate de marfă”, a menţionat el.
