Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) are în derulare două studii privind sustenabilitatea rețelelor interoperabilă și neinteroperabilă din România cu trei ipoteze de lucru pe secțiunile studiate: conservare, menținere, dezvoltare. Este prima analiză macroeconomică făcută în România, spune Gigi Gavrilă, șeful ARF, la evenimentul Zilele feroviare 2019.
Studiul finanțat prin POIM va fi derulat până în 2020 in prezent acesta găsindu-se in faza intermediară. Contractul a fost încheiat în august 2018 cu firmele specializate Synergetics România, Panteia Olanda, Railistics Germania și AV Transport planning România.
Scopul studiului este inventarierea stării căilor ferate căci situația din teren diferă. Scopul e să facem o inventariere, pe baza acesteia facem o analiză cost beneficiu și în final, în baza acestei analize, va fi un plan de acțiuni, a explicat Gavrilă utilitatea studiului. Vor fi luate în calcul trei variante, anume conservarea căilor ferate studiate, menținerea acestora în actuala formă sau investiții. Vor fi analizate nu atât căi ferate individual cât rețele regionale. „Concluziile pot fi trase uneori doar dacă analizezi regiunea„, spune șeful ARF. In urma studiului vor fi obținute date suplimentare privind competiția la nivelul, modului de transport, șansele de a aduce suplimentar călători pe calea ferată. „Este prima dată când încercăm să facem un studiu de analiză macroeconomică la nivelul țării , repartizat pe două proiecte, interoperabile și neinteroperabile”, spune el.
Astfel de studii trebuie privite cu reținere, opinează însă Octavian Udriște, președinte onorific Club Feroviar. Deseori studiile sunt in avantajul celor care au interesul de a fi inchis transportul feroviar, cum sunt operatorii rutieri. Uneori căile ferate sunt închise abuziv, pe motiv că nu există trafic, iar atunci când sunt redeschise rezultă contrariul. Este cazul căii ferate ce face legătura spre Putna Suceava și care se bucură de un real succes in rândul călătorilor.
ARF gestionează subvenții de 380 milioane euro
Pe partea de servicii publice Gavrilă a făcut o scurtă analiză a compensațiilor și facilităților primite de operatorii feroviari. ARF gestionează subvenții 9respectiv compensații și facilități) în sumă totală de 380 milioane euro acordate la CFR Călători plus alți șase operatori privați. ARF a făcut o analiză a subvențiilor alocate in funcție de ponderea acestora in totalul veniturilor operatorilor, de salarizarea personalului, de numărul de tren-kilometru care revine fiecărui angajat. Ce a rezultat?
„Avem o creștere nu extraordinară ( a subvenției – n.red.) dar este o creștere”, spune el. Un moment special a fost anul 2017 când s-au introdus facilități pentru studenți. „După o etapă în care compensația a scăzut la sfârșitul lui 2017, cu o reducere de 10%, pe ansamblu a fost o evoluție pozitivă”, a spus el.
Din punct de vedere al numărului de trenuri operate la CFR Călători se observă o ușoară scădere, in condițiile în care ceilalți operatori caută să mențină numărul de trenuri la nivel constant. CFR Călători a fost remarcat de șeful ARF și în ceea ce privește costul mediu care înregistrează creștere în cazul companiei de stat. Gavrilă a ținut să precizeze că este vorba de o analiză care să arate realitatea, nu una „tendențioasă” și și-a exprimat speranța că tocmai din acest motiv directorul general al CFR Călători, Valentin Dorobanțu nu se va supăra pe el.
Compania de stat stă prost și la partea de eficiență a personalului, măsurată prin indicatorul tren-km/ salariat. „Am încercat să facem o analiză a eficienței. Se vede corespunzător fiecărui salariat la nivel de tren km că la CFR Călători sunt mai mulți salariați”, a spus el.
CFR Călători a fost remarcată în sens pozitiv de către șeful ARF la capitolul pondere a compensațiilor în total venituri. Dacă la CFR Călători compensațiile dețin o pondere de 47% din total venituri la alți operatori ponderea ajunge si la 82%.
Pe partea de achiziții de material rulant, al treilea capitol important al activității ARF, Gavrilă a anunțat demararea în perioada octombrie/noiembrie a unei licitații de achiziții de rame electrice intreregionale dar și cu tracțiune duală, respectiv diesel – electric.
