După ce multe alte linii feroviare ale Capitalei au sfârșit acoperite cu blocuri de locuințe, a venit și rândul liniei ferate Cotroceni – București Progresul să dispară de pe harta infrastructurii feroviare a Capitalei.
Firma fostului primar Adriean Videanu, Titan Mar, în parteneriat cu Beckfield Development, a primit undă verde de la Consiliul General să construiască un ansamblu de blocuri cu până la 35 de etaje pe terenul aflat în zona intersecției Calea 13 Septembrie cu Şos. Progresului. CFR este parte într-un proces îndreptat împotriva Titan Mar.
Avizul a fost dat de către primăria Sectorului 5 în pofida proceselor ce se află pe rolul instanțelor de judecată care opun, pe de o parte dezvoltatorul imoibliar deținut de Adriean Videanu și, pe de altă parte, agenți economici din zonă precum firma CALOR SA, precum și Compania Națională CFR SA, potrivit Hotnews.ro.
Potrivit Planului Urbanistic aprobat, proiectul inițiat de Titan Mar propune cinci clădiri cu înălțimea de până la 35 de etaje, patru de 20 de etaje, una de 18 etaje și mai multe clădiri mici între ele. Terenul are o suprafață de 4,5 hectare. Clădirile propuse vor avea funcțiunea de locuințe, birouri, spații comerciale. Pentru construirea blocurilor este nevoie de autorizație de construire.
Potrivit Calor, proiectul afectează linia ferată menționată dar și un pasaj CFR. ”P.U.Z ”Videanu Towers” afectează proprietatea învecinată a CALOR și se suprapune peste soluțiile urbanistice anterioare inițiate de subscrisa (…) Reglementările urbanistice propuse prin P.U.Z. ”Videanu Towers” tratează loturi aflate în litigiu cu Compania Națională C.F.R. SA și respectiv cu Compania CALOR pentru o suprafață de aproximativ 2 hectare”, spun reprezentranții CALOR.
O istorie controversată a liniei
Potrivit documentației depuse pentru obținerea avizului, CFR ar fi dat în 2008, deci în urmă cu 11 ani, un acord de desființare a liniei în cauză (vezi foto). Oficialii CFR au cerut atunci ca infrastructura și suprastructura liniei ferate colectoare Trafic Greu (Antestația Cotroceni – București Progresul) să nu fie afectată și nici circulația pe această linie.
Acum doi ani primarul general al Capitalei, Gabriela Firea anunța preluarea terenului aferent căii ferate dezafectate din Bucureşti pentru construirea de drumuri noi.
Pe de altă parte, şi Daniel Florea, primarul Sectorului 5, iniţia atunci un demers similar pentru preluarea în administrare a terenului aferent liniei CF București Progresul – București Cotroceni.
În vara acestui an Primăria Sectorului 5 s-a adresat Ministerului Transporturilor pentru promovarea printr-o Hotărâre de Guvern a transferului terenului de la MT în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5.
În august Ministerul Transporturilor a şi publicat un proiect de act normativ, la cererea Primăriei Sectorului 5.
În paralel, Primăria Capitalei a propus consilierilor generali în şedinţa din 23 august aprobarea unei hotărâri prin care muncipalitatea să preia terenul respectiv şi să construiască artere noi de circulaţie.
Un anunț de presă din octombrie 2018 spunea că Adunarea Generală a Acționarilor a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A.a aprobat transferul terenului în suprafață de 50.629 mp din domeniul public al Statului Român, aflat în administratrea Ministerului Transporturilor și concesionat CN “CFR”S.A., în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului București. CFR justifica la acel moment acțiunea prin aceea că „linia CF aflată pe teritoriul administrativ al Sectorului 5 este o linie nefuncțională, pe care nu mai există activitate feroviară”.
Nu este însă clar cum CFR SA, companie care doar avea în concesiune terenul în cauză putea să aprobe transferul unui teren al statului.
Propunerea de HG a picat și calea ferată a rămas în gestiunea CFR. Surprinzător însă este că zecile de pagni ale documentație de susținere a PUZ „Videanu Towers„ nu șoptesc o vorbă despre disputele juridice din jurul terenului. Avizul a fost primit în pofida dosarelor aflate pe rolul instanțelor.
Potrivit CALOR, ar exista nu mai puțin de 80 de acțiuni deschise în justiție în jurul acestor terenuri. Singurele referiri la CFR sunt făcute în documentație referitor la avizul vechi de 11 ani dat de CFR strict pentru dezafectarea segmentului industrial al Titan Mar, nu pentru linia ce nu o deținea.
Litigiile ar acoperi o suprafață de 2,6 hectare terenuri ale CFR și CALOR, iar proiectul se suprapune cu pasajul CFR aflat la km 1+670. Acum în zonă ar urma să fie realizat un parcaj rezidențial.
În prezent CFR SA este petent alături de CALOR în calitate de reclamant într-un proces la Judecătoria Sectorului 5 împotriva Primăriei Generale și Sectorului 5.
Astfel de dezafectări ale căii ferate dau o lovitură speranțelor că transportul feroviar poate salva calitatea transportului urban. Un pachet întreg de linii feroviare la nivelul Capitalei nu mai sunt folosite, însă dezafectarea lor integrală și amplasarea de imobile pe traseul liniilor va împiedica definitiv orice repunere a acestora în funcțiune și orice reviriment al transportului urban feroviar. Aceasta în condițiile în care în marile orașe europene există gări amplasate în centrul acestora și linii feroviare care străbat orașele.
În urmă cu câțiva ani, Sorin Bușe, ministrul Transporturilor la acel moment, avansa ideea dezvoltării transportului feroviar în Vapitală. El spunea că centura feroviară a Bucureştiului ar putea fi folosită pentru transportul a peste 15.000 de călători în fiecare zi pe ruta Gara de Nord- Gara Progresul.
