Care sunt primele zece gări ale Europei

Ce mai mare gară a României, Gara de Nord – București, este departe de a apărea într-un top european al celor mai aglomerate gări. Aceasta, nici din punct de vedere a traficului și nici a condițiilor oferite. Marile gări ale Europei își continuă creșterea, ajungând, de departe, mai mari decât aeroporturile Europei.

În România tendința este inversă, potrivit datelor furnizate de publicația railway-technology.com referitoare la gările europene și a celor privind traficul din România atât pe aeroportul Henri Coandă, cât și la Gara de Nord. Traficul din Gara de Nord București, aproximativ cinci milioane pasageri (cifrele oficiale lipsesc), este de peste două ori mai mic decât cel de pe aeroportul Henri Coandă (peste 13 milioane pasageri în 2018).  Această tendință, respectiv diminuarea an de an a numărului de pasageri pe calea ferată și creșterea numărului celor care utilizează aeroporturile, este inversă tendințelor europene.

Cele mai mari gări, în Franța

Primele două gări europene ca mărime se află în Paris, anume Gare du Nord și Gare de Châtelet – Les Halles.

• Gare du Nord deservește anual aproximativ 214,2 milioane de pasageri, de trei ori mai mulți pasageri decât cei care folosesc serviciile aeroportului Charles de Gaulle (72,2 milioane pasageri). Aeroportul parizian este al doilea european după Heathrow – Londra. Gare du Nord este cea mai aglomerată stație din lume, cu excepția unora din Japonia (Shinjuku – Tokyo deservește peste un miliard de pasageri anual). Aglomerația stației pariziene este cauzată de fluxurile mari de navetiști din orașele învecinate și suburbiile Parisului. Doar 3% din traficul de pasageri provine de la serviciul Eurostar din Londra, Marea Britanie.
• Gare de Châtelet – Les Halles, a doua gară europeană, are aproximativ 179,9 milioane de pasageri. Este centrul de transport central al regiunii Île-de-France. Stația este una dintre cele mai mari din lume care se află în subteran și încorporează stațiile Châtelet și Les Halles din rețeaua Métro. Stația a fost construită în anii 1970 după demolarea unei piețe. Gare de Châtelet – Les Halles a trecut printr-un mare proiect de reabilitare, finalizat în 2016. Proiectul a implicat construirea unui centru comercial și a unei structuri exterioare, precum și o nouă intrare pentru îmbunătățirea conformității în domeniul siguranței și al reglementării incendiilor.
• Hamburg Hauptbahnhof, principala gară a Germaniei, înregistrează peste 175 de milioane de pasageri în fiecare an. Stația actuală a fost deschisă în 1906 pentru a înlocui patru terminale diferite situate în centrul orașului. În timpul celui de-al doilea război mondial stația a fost distrusă parțial, inclusiv unul dintre pitoreștile turnuri cu ceas, înalt de 45 de metri. Compania germană de cale ferată Deutsche Bahn clasifică stația ca o unitate de categoria 1, ceea ce înseamnă că este considerată unul dintre principalele hub-uri de trafic ale țării.
• Frankfurt Hauptbahnhof este a patra gară europeană și este situată tot în Germania. Aceasta deservește aproximativ 164,3 milioane de pasageri pe an și deține 26 de linii. Autoritățile au realizat un plan de relocare a pistelor subterane care să permită trenurilor să iasă în aceeași direcție de călătorie, mai degrabă decât inversând sensul de mers.
• Zurich Hauptbahnhof este cea mai aglomerată stație din Zürich Hauptbahnhof și deservește peste 153 de milioane de pasageri pe an. Aproximativ 3.000 de trenuri folosesc zilnic stația. Gara a fost deschisă în 1847 și avea doar două linii. Această stație a fost considerată prea mică pentru a face față creșterii traficului. În 1870, stația a fost reconstruită pe același loc, dar cu o capacitate mai mare. Zürich Hbf are piste care traversează râul Sihl, precum și linii pe sub râu, prin tunel. Un lac artificial este situat la 50 km în aval de stația de pe râul Sihl. Se estimează că dacă barajul lacului ar fi distrus, nivelul apei din râu ar putea crește cu 8 metri în două ore. Din cauza acestui risc de inundații, au fost pregătite planuri detaliate de evacuare pentru oraș, inclusiv pentru gară.
• Roma Termini, stația capitalei Italiei este utilizată anual de 150 de milioane de pasageri. Există 33 de platforme la gară, cu servicii care operează în toată țara, precum și la München în Germania, Geneva în Elveția și Viena în Austria. O unitate temporară deschisă pentru prima dată în 1863, iar stația permanentă a fost deschisă în 1874.
• München Hauptbahnhof este cea mai aglomerată gară din München, care gestionează peste 127 de milioane de pasageri pe an. În mod similar cu Hamburg Hbf, este o unitate de categoria unu. Serviciile funcționează de la 32 de platforme de la stația terminus. Gara mai deține două platforme S-Bahn și șase U-Bahn care rulează subteran prin stație. Prima stație din München a fost înființată în 1839 după înființarea Companiei Feroviare München-Augsburg în 1838. Clădirea din lemn a fost distrusă de un incendiu în 1847, fiind reconstruită ulterior.
• Milano Centrale, Italia are o medie de 120 de milioane de pasageri pe an. Clădirea actuală a fost deschisă în 1931 pentru a înlocui vechea stație construită în 1864. Există 24 de platforme, de unde sunt operate servicii către restul Italiei, precum și în Elveția prin tunelurile Simplon și Gotthard. Construcția stației a început în 1906. Lucrările au fost întârziate de primul război mondial și planurile au fost schimbate în timpul lucrărilor. Când Benito Mussolini a venit la putere, a dorit ca stația să fie o reprezentare a puterii fasciste.
• Berlin Hauptbahnhof, Germania, deservește mai mult de 110 de milioane de pasageri în fiecare an. Planurile pentru noua stație au fost propuse după căderea Zidului Berlinului, in vederea unificării orașului. În 1992, s- a decis ca stația să fie construită pe locul fostului Lehrter Bahnhof care a fost demolat în 1957. Stația este construită pe cinci niveluri și de aici pleacă trenuri ce ajung până în Novosibirsk, Rusia.
• Madrid Atocha, stația din capitala Spaniei înregistrează aproximativ 108 milioane de pasageri pe an. Clădirea inițială, numită Estación de Mediodía, a fost deschisă în 1851. În urma unui incendiu care a distrus stația în cea mai mare parte, aceasta a fost reconstruită, deschizându-se din nou în 1892. Remodelarea stației a început în 1985, când rețeaua de cale ferată s-a extins. Un terminal modern a fost deschis lângă vechea clădire pentru a putea găzdui noi servicii ale trenurilor de mare viteză. Există două stații de metrou din Madrid care deservesc stația.