Ministerele Mediului și cel al Transporturilor discută posibilitatea utilizării de fonduri europene de mediu pentru achiziția a cinci rame cu hidrogen care să deservească noua ruta feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.
România ar putea deveni prima țară din Europa Centrală și de Est care ar putea deține rame cu hidrogen pentru transportul feroviar de călători, Acestea ar putea intra în operare, pentru început, pe ruta Gara de nord – Aeroport Otopeni după deschiderea acesteia, moment programat pentru anul 2020. Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor consultate de Club Feroviar, la acest moment există discuții între oficialii Ministerului Transporturilor și celui al Mediului privind posibilitatea utilizării de fonduri europene de mediu la achiziția ramelor, luând în calcul faptul că acestea nu sunt poluante.
Pentru început este vorba de cinci rame, însă ulterior ar putea fi achiziționate și altele pentru secțiunile de cale ferată neelectrificate sau care, din diferite motive, nu pot fi electrificate.
Proiectul vine în contextul în care în UE se acordă o atenție sporită mijloacelor nepoluante de transport și combustibililor alternativi.
Un comunicat al Comisiei Europene din toamna anului trecut arăta că sunt propuse investiții de de 695,1 milioane de euro în 49 de proiecte-cheie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport durabile și inovatoare în Europa în toate modurile de transport. Proiectele ce presupun folosirea combustibililor alternativi beneficiază chiar de condiții mai bune de finanțare decât cele clasice, prin programul Connecting Europe Facility (CEF).
Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, spunea în octombrie 2018: “Planul nostru de investiții pentru Europa se desfășoară: astăzi propunem să investim 700 de milioane de euro în 49 de proiecte-cheie de transport prin intermediul mecanismului Conectarea Europei (CEF). pentru a asigura cea mai mare valoare adăugată și impact la nivelul UE, ceea ce ne va permite să accelerăm în continuare tranziția noastră către o mobilitate cu emisii reduse în întreaga Europă și să realizăm cu fermitate agenda UE privind ocuparea forței de muncă și creșterea economică. 2.4 miliarde de euro cofinanțare publică și privată. ”
Trenurile cu hidrogen sunt o soluție adoptată de abia recent. La nivel mondial primul tren a intrat în exploatare în Germania în toamna anului trecut.
Două trenuri Coradia iLint, construite de producătorul francez TGV Alstom, au intrat în circulație pe o distanță de 100 de kilometri între orașele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde și Buxtehude din nordul Germaniei – o zonă deservită în mod normal de trenurile diesel.
Trenurile cu hidrogen sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o combinație de hidrogen și oxigen, procesul de „ardere” având aburul drept singură emisie. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului, iar energia de frânare este recuperată.
Trenurile Coradia iLint pot circula aproximativ 1.700 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen, similar cu gama de trenuri diesel.
Alstom pariază pe tehnologie ca o alternativă mai ecologică și mai silențioasă la motorină pe liniile de cale ferată neelectrificate – o perspectivă atractivă pentru multe orașe europene care luptă pentru combaterea poluării aerului.
“Sigur, cumpărarea unui tren de hidrogen este ceva mai scump decât un tren diesel, dar este mai ieftin să alergi”, a spus Stefan Schrank, managerul proiectului la Alstom.
Proiecte de introducere a trenurilor cu hidrogen există în Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Norvegia, Italia și Canada. În Franța, guvernul acestei țări a declarat deja că vrea ca primul tren de hidrogen să fie introdus în circulație în 2022.
Secțiunea lipsă de cale ferată spre Otopeni urmează să fie deschisă în 2020. Valoarea totală estimată a contractului, a cărui durată este de 14 luni (două luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie), este de 420,113 milioane de lei, fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată din fonduri de coeziune şi de la bugetul de stat, aferente cadrului financiar 2014-2020.
Obiectul contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti” Faza I: Racord CF la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti presupune construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care va traversa DN1, trei podeţe, instalaţie de centralizare electronică şi o staţie de călători la terminalul T1. Actuala legătură, Gara de Nord – P.O. Aeroport, a fost deschisă în anul 2009 când actual șef al CFR SA, Constantin Axinia, deținea funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
